Wednesday 29 August 2007

Se plăteşte munca şi în România

Am rămas fără cuvinte când am citit două chestii pe net:

Prima a fost un articol în revista presei în care se punea problema specialiştilor din IT din România. Si eu am mai discutat pe blog dacă se mai întorc, lucru care e din ce în ce mai puţin probabil. Soluţia(dar nu cred că asta rezolvă totul) este mărirea salariilor, ceea ce, s-a început a se vedea.

Aicea vine a doua chestie pe care am găsit-o pe net, şi anume un anunţ de angajare pentru România. Ceea ce m-a mirat e că l-am văzut pe un portal destinat pieţei de forţă de muncă din Marea Britanie. Este un anunţ normal pentru un "Project Manager" în care engleza cam lasă de dorit. Lucru cu adevărat interesat e că salariul oferit e de, atenţie, 3000 - 4000 lire pe luna (~ 4.433 - 5911 euro). Poate că am pierdut eu contactul cu salariile din România, dar mie mi se pare un salariu destul de bun, nu?

Acum vă las să vă pregătiţi un CV şi o scrisoare de motivare.

Monday 6 August 2007

Fiecare ţară cu defectele ei

Stau câte o dată şi mă mir cum de într-o ţară precum Marea Britanie se pot întâmpla lucruri care să mă lase fără replică şi nu la modul pozitiv. În acest post am să povestesc doar despre una cu adevărat şocantă.

Cea care m-a lăsat la propriu cu gura căscată este legată de banii pe care ii folosesc. Dacă cineva nu ştie au cam o sumedenie de monede(2 respectiv 1 liră şi subdiviziuni: 1, 2, 5, 20, 50) şi mai au şi bancnote(de 5, 10, 20 şi 50 lire). Toate bancnotele sunt de hârtie şi, din câte am observat au obiceiul să scrie pe ele(la noi din cate ştiam, e interzis prin lege să le deteriorezi / distrugi). Tot timpul poţi observa că le marchează cu câte un un marker / pix sau chiar le rupe câte un pic.

Asta e, fiecare cu obiceiurile lor, dar asta nu e tot. Peste tot, la magazine sau bancomate, o să ai surprinderea să constaţi că cea mai valoroasă moneda folosintă e cea de 20 lire. Nu e nimic rău în asta, doar că dacă ai cumva o bancnotă de 50, nu eşti tocmai fericit. Nu prea găseşti un magazin care să o primească. Dacă întrebi de ce nu o primesc, asta după ce o analizează pe toate părţile îţi spun: "We are not allowed", iar dacă întrebi de ce nu sunt "allowed", o să primeşti un răspuns total diferit: "Because we are not allowed".

Poţi să crezi că le este frică să nu fie falsă, dar nu e asta. Nu îţi rămâne decât să te duci la bancă şi să schimbi acea bancnotă. Stai la coadă şi când îţi vine rândul te duci la ghişeu, îi zici ce vrei şi te întreabă dacă ai cont la ei la bancă. Normal că nu ai cont la ei, ca doar ai ales prima bancă ce ţi-a ieşit în cale, care ar fi fost şansele? Te uiţi mirat la tipa de la ghişeu şi îi zici că nu ai cont la bancă, tu vrei doar să schimbi o amărâtă de monedă, dar răspunsul o să vină direct: "We can not do this, we are not allowed".

Deci dacă nu sunteţi de fire mai norocoşi decât mine şi veniţi in UK, aveţi grijă ca toate lirele pe care le aduceţi să fie în bancnote mici.